Companiile româneşti, confruntate cu provocarea pieţei unice europene, au trecut la acţiune fără să mai aştepte prea mult, înregistrând, în premieră, mai multe mărci comunitare, protejate pe întreg spaţiul UE, decât în tot deceniul anterior. Datele Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) confirmă o situaţie de fapt care era uşor de prevăzut, în ceea ce priveşte efectul deschiderii pieţei europene pentru companiile româneşti. Evoluţia cererilor de înr

Companiile româneşti, confruntate cu provocarea pieţei unice europene, au trecut la acţiune fără să mai aştepte prea mult, înregistrând, în premieră, mai multe mărci comunitare, protejate pe întreg spaţiul UE, decât în tot deceniul anterior.

Datele Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) confirmă o situaţie de fapt care era uşor de prevăzut, în ceea ce priveşte efectul deschiderii pieţei europene pentru companiile româneşti. Evoluţia cererilor de înregistrare pentru mărci comunitare a cunoscut o creştere explozivă anul trecut, după ce, timp de un deceniu, între 1996 şi 2005, OSIM înregistrase doar 91 de astfel de cereri. În schimb, numai în anul 2006 numărul acestor cereri a urcat brusc, până la 121, iar ritmul pare să se menţină, dacă nu chiar să accelereze, şi în acest an. Astfel, până la data de 31 martie 2007, la OSIM erau depuse deja 65 de cereri; am putea asista, astfel, până la sfârşitul acestui an, la un număr record de înregistrări de mărci comunitare - în ciuda costurilor relativ mari, de minimum 1.000 de euro pentru fiecare marcă în parte.

Situaţia se reflectă şi pe un palier general: numărul total de cereri de înregistrare de mărci a crescut mult în ultimii ani, de la 17.000 în 2003 la 20.984 în 2005 şi 23.910 în 2006. Proporţional însă, cea mai puternică evoluţie ascendentă au avut-o cererile de înregist