Initial, voiam sa scriu despre primele doua aparitii din acest an ale revistei Helion. Se pare ca nu voi avea spatiu decit pentru prima, asa ca intru direct in sumar (bogat, ca de obicei), iar partea leului o are proza.
„Interviu“ de Mircea Oprita. Un text a carui scriitura a fost adaptata timpului povestii si locului. Si chiar are aroma „sefeului“ sovietic pe care-l citeam cindva, pe la inceputurile Colectiei de povestiri stiintifico-fantastice.
E o reusita din acest punct de vedere, dar mi-e teama ca reactia publicului la „sefeul“ sovietic e cam aceeasi ca la filmele SF americane din anii ’60, chiar ’70, la care acum zimbim condescendent cind vedem pantalonii aia bufanti, bagati in ghete/cizme etc. Asa ca sa retinem doar atit, atmosfera, care intr-adevar i-a reusit autorului, deci partea literara e in regula. Si umorul, detasarea ironica de perioada rosie.
„Societatea Comerciala Brownistein“ de Victor Martin. Mi-am scos o multime de citate hazoase (umor – dar involuntar, cuvinte improprii etc.), insa n-are rost sa pierdem vremea cu ele. Textul este o gluma, adica „gluma“ cu un castel scotian, un lord pe nume Artur Brownistein (asta o fi umorul voluntar?), o echipa de filmare care realizeaza videoclipul pentru o reclama... Ah, ce bancuri! Ah, ce munca inutila, care nu produce nici un pic de fior, nici artistic (ca literatura), nici ca poveste, cu tot cu stafiile si mortii si ranitii...
„O greutate de pe suflet“ de Andrei Gaceff. Locul 2 la concursul de proza Helion 2006. Colonisti paminteni naufragiati pe o planeta indepartata (si nu, nu intr-o locatie, cum zice autorul, numai locuri de naufragiu nu se mai inchiriaza!). Contact cu o alta civilizatie. Lupta pentru supravietuire, moartea eroului, renasterea lui sub forma unei... fantome, umbre, naluci. O poveste de iubire, de-abia schitata, poate mai mult pentru a avea un final.
