Miercuri, Legea privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate a fost adoptata in unanimitate de catre Senat, intr-o forma finala reajustata, despre care initiatorul ei, fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, spune ca a fost sabotata de interese transpartinice. Portite de evadare din fata legii
Inlocuirea expresiei "avere nejustificata" cu cea de "avere ilicita" (care restrange aria de investigare din zona gri, presupunand obligatoriu savarsirea unei infractiuni sau contraventii), reintroducerea incompatibilitatii dintre calitatea de parlamentar si cea de avocat, subordonarea catre Parlament sunt principalele reprosuri aduse Legii pentru infiintarea Agentiei Nationale de Integritate - de initiatoarea sa, Monica Macovei - dupa adoptarea sa in unanimitate de Senatul Romaniei, cu 103 voturi.
Varianta finala a legii e plina de formulari vagi, rezultate in urma modificarilor si remodificarilor din Parlament. De exemplu, se spune ca "daca in urma compararii datelor din declaratiile de avere, inspectorul constata o diferenta vadita intre averea dobandita in perioada exercitarii mandatelor si veniturile realizate, poate solicita respectivei persoane informatii suplimentare", formularea "poate" nepresupunand deci obligativitate.
In plus, noua lege A.N.I. va limita, cu siguranta, numarul celor care indraznesc sa depuna o sesizare legata de averi licite ale demnitarilor, prin urmatorul paragraf : "Fapta celui care in sesizarea adresata Agentiei face afirmatii mincinoase cu privire la caracterul ilicit sau nejustificat al averii unei persoane constituie infractiune de denuntare calomnioasa si se pedepseste potrivit Codului Penal".
Si, spre deosebire de cetatenii care indraznesc sa faca sesizari catre A.N.I., care pot ajunge in postura de infractori, legea "revizuita" e foarte blanda cu demnitarii care nu isi depun la termen sau nu isi dep
