Nevoie. Lipsa mijloacelor de trai ii impinge pe multi romani sa-si vanda lucrurile din casa
Mark Robert
Casele de amanet sunt, de cele mai multe ori, singura sursa de bani pentru cei ramasi fara. Primele case de amanet au fost infiintate in Evul Mediu de catre calugarii franciscani, pentru ajutorarea saracilor. In secolul al XVIII-lea, Maria Tereza, imparateasa Austriei, a fost cea care a institutionalizat acest tip de creditare.
Aur in gaj
Vrand sa aflam ce mai amaneteaza romanul, am dat o raita prin casele de amanet din zona centrului istoric al Bucurestului. Angajatii acestora ne-au spus ca vin la amanet cu aur persoane de toate varstele, chiar si batrani de peste 80 de ani, care isi lasa in gaj mai ales verighetele. Totusi, tinerii isi recupereaza rapid bunul amanetat, in timp ce batranii "uita" sa mai vina dupa aurul dat. Printre cele mai frecvent amanetate podoabe se numara inelele si cerceii. Bijuterii mai aparte sunt iepurasi tip Playboy, sfere cu aur-pulbere in interior sau coliere cu perle naturale. Pentru o asemenea bijuterie, o casa de amanet din centrul Capitalei a oferit posesorului suma de 8.000 de lei.
Inflatie de trompete si chitare
La magazinele de antichitati romanii vin si cu trompete (circa 500 lei/bucata), dar si cu chitare de diverse marimi (aproximativ 130 lei/bucata). Totusi, in Bucuresti, dupa aur, printre cele mai amanetate obiecte sunt telefoanele mobile. Pretul oferit nu este prea mare, doar 50-70 lei/bucata. Alte obiecte amanetate sunt magnetofoanele si combinele muzicale, la preturi care rar depasesc suma de 100 de lei.
Vechituri cu valoare
Amanetarea veselei si a tacamurilor e alt "sport" des practicat. Numai un cutit vechi din inox, de prin 1945, ajunge la pretul de 13 lei. La antichitati pot fi vazute frecvent sfesnice, m
