- Editorial - nr. 91 / 11 Mai, 2007 Mai traieste domnul Richard Holbrooke? Care Holbrooke? Holbrooke, unul dintre trimisii SUA, in Europa, cel cu sotie budapestana, cel care, impreuna cu secretarul de stat american de pe atunci, Madeleine Albright (daca v-o mai amintiti), au pus la cale, in cancelaria jandarmului lumii, pedepsirea refuzului ploconirii balcanice a fostei Iugoslavii, cel care a vrut "un pustiu de bine" sarbilor si unei tari infloritoare in acea vreme. In mare parte, razboiul declarat de NATO Iugoslaviei, in noaptea de 25-26 martie 1999, tocmai de Buna-Vestire, se datoreaza si lui. Adica, celui care cam acelasi gand ascuns il avea, probabil, si pentru Romania, la cele rele potrivindu-se perfect cu François Mitterrand, presedintele francez, pornit si el, in decembrie 1989, sub influenta ungara de rudenie, impotriva noastra, fiind de acord cu o posibila lovitura data de Ungaria pentru ruperea Ardealului din trupul tarii. Intrebarii de mai sus ii putem raspunde afirmativ: Holbrooke traieste! Mai bine spus: inca mai traieste! Si ce mai face si zice el azi? Zice si gandeste cam tot ce zicea si gandea atunci, prin anul 1999. Adica, indiferent ce vor spune sarbii (care tin la provincia Kosovo, fiind leaganul istoric al nasterii statului sarb, cu o structura etnica schimbata pe vremuri de ocupatia otomana, aflata sub jurisdictia si in granitele Serbiei), indiferent ce reactie va exista din partea altor state, "SUA vor recunoaste independenta provinciei Kosovo". "Cu tot dreptul de veto al Rusiei!", tine el, sfidator, sa precizeze. Ce usor, cu cata indiferenta vor unii sa rupa granitele istorice ale unui stat, ale leaganului national al sarbilor - Kosovo Polje ("Campia Mierlei", altarul Serbiei, un fel de Transilvanie a romanilor, dorind redesenarea granitelor si rescrierea istoriei! Uluitoare, ciudata si paguboasa gandire! Un "rationament" sfidand limitele real