In anii celui de-al doilea razboi mondial, Romania a fost singura tara din lume care a dispus de avioane sanitare pilotate de femei - vestita Escadrila Alba. Dupa instaurarea regimului comunist, rasplata lor a fost inchisoarea sau, in cel mai bun caz, eliminarea din aviatie si marginalizarea. Celebre deja in anii razboiului, aceste aviatoare au intrat intr-un complet anonimat in primele decenii postbelice, pentru a fi redescoperite dupa 1989. Mariana Dragescu, ajunsa la varsta de 95 de ani, este azi singura supravietuitoare a Escadrilei Albe si un adevarat simbol al aviatiei romane.
Totul a inceput in 1935, cand Mariana Dragescu - care pe atunci avea 23 de ani - a obtinut brevetul de pilot. La vremea aceea, putine femei se puteau lauda cu astfel de performante. Si atunci - ca si astazi -, Mariana era o femeie timida si totodata plina de energie si de curaj. Aceasta stranie imbinare de trasaturi ale personalitatii a ajutat-o poate sa depaseasca marile incercari ale secolului pe care l-a strabatut.
Ma primeste intotdeauna gentil. Discutam. Rascolim trecutul, incercam sa-l reinviem... Privim multele fotografii de pe pereti. In toate, ea apare in mijlocul camarazilor din aviatie, in carlinga avionului, in uniforma sau cu casca de zbor pe cap. O singura poza contrasteaza cu restul; pare mult mai veche, are un aer din alt secol. O femeie tanara, cu o figura fina, bruneta, frumoasa; imbracata in dantele, dupa moda sfarsitului de veac XIX. Este Aurelia Rezeanu, bunica paterna a Marianei. Parasim pentru cateva clipe aviatia si facem o incursiune mai departe, in amintiri de familie, in povesti de foarte demult. Aurelia Rezeanu a trait la Lugoj; sotul ei, Ioachim Caton Dragescu (licentiat in Medicina la Budapesta si Graz, cu un doctorat la Torino) s-a numarat printre primii medici trimisi in Dobrogea dupa anexarea acesteia in 1878. In arhiva familiei se pa
