Cazul Kondyakov – om de afaceri, mason, kgb-ist, consultant politic, prieten de pahar si agent de influenta al lui Putin in Romania – a dezvaluit multiple ramificatii in sferele puterii si in mediul de afaceri de la Bucuresti, starnind un cor de balbaieli si explicatii contradictorii ale celor implicati: la guvern si printre parlamentarii ostili lui Traian Basescu. Subiectul amestecului rusesc in criza politica din Romania vizeaza, dincolo de speculatii si exagerari, o grava problema de siguranta nationala. Eu am un indiciu fara gres in aceasta privinta: Romania este una dintre ultimele tari din Est care nu au expulzat nici un agent sovietic dupa 1989: au facut-o polonezii, bulgarii, chiar si estonienii, aflati de cateva saptamani sub presiunea santajului politico-economic al Moscovei, numai romanii nu. Incercarea unui ministru de Externe – pe timpul guvernarii CDR – de a vorbi despre un grup de spioni rusi infiltrati printre directorii de presa de la Bucuresti s-a soldat cu demisia acestuia: intrase pe un teren minat si i s-a aratat cartonasul rosu. Dupa primele doua mandate ale dlui Iliescu, sustinute sub binecuvantarea fatisa a Moscovei, cazul cu faimoasa "lista a lui Severin" mi-a aparut ca o manifestare indubitabila a ocultei sovietice in Romania.

Dar in ce masura poate fi probata influenta Rusiei in domeniul economic? Sunt investitiile rusesti ab initio lovite de suspiciune, de perfidie, de intentii necurate? Trebuie oare demonizati automat romanii care dezvolta relatii de afaceri cu Rusia? Monopolul pe care il detine Rusia asupra resurselor energetice in aceasta parte a lumii te obliga sa ai un dialog cu ea. Adeptii reapropierii de Moscova o fac insa, ai zice, cu prea multa pasiune: inca putin si ii vom auzi evocand "minunatele noastre traditii istorice", "valorile comune", "ortodoxia care ne leaga" – exact cum o face Voronin la Chisinau. Totusi, nu cred