Pe 9 mai, de Ziua Europei, fanfarele militare europene au defilat prin centrul Bucurestiului, au cantat in Piata Universitatii, dar atmosfera de sarbatoare, destinderea si bucuria au lipsit.
Parea ca Romania isi epuizase entuziasmul pentru aderare in noaptea de Anul Nou, cand inca nu stia nici cat de grea va fi batalia pentru Europa si nici ca ea avea sa inceapa abia dupa aderare. De altfel, evenimentele zilei de 9 Mai au fost emblematice pentru distanta care ne separa de standardele UE.
Justitia, eternul punct vulnerabil al Romaniei in odiseea sa europeana, se afla in conflict cu ministrul sau, caci magistratii tineri, carora Europa le-a dat sansa de a evolua altfel decat predecesorii lor, protestau fata de decizia lui Tudor Chiuariu de a solicita demiterea procurorului Doru Tulus, seful Sectiei a II-a a DNA, cea care a instrumentat dosarele a sapte dintre cei 11 parlamentari
trimisi in judecata de DNA, a doi secretari de stat si a doi presedinti de consilii judetene.
Protestul tinerilor magistrati era sustinut de procurorul sef al DNA, Daniel Morar, care denunta public unele tentative de control politic ale ministrului asupra procurorilor, si intarit de trei demisii la varf din minister.
Cum cei trei demisionari din 9 mai nu sunt singurii care parasesc ministerul din cauza dezacordurilor cu superiorul lor, nu mai avem nicio indoiala ca, in justitie, Ziua Europei a fost marcata de o criza de autoritate a ministrului si de o revolta in numele standardelor europene ale independentei politice a magistratilor.
Desi o criza nu este motiv de bucurie, faptul ca ea izbucneste in numele unor principii este un pas urias inainte.
Daca vi se pare exagerata aceasta apreciere, comparati situatia lui Doru Tulus cu cea a procurorului bihorean Alexandru Lele, a carui cariera a fost distrusa de guvernul
