Boala secolului XXI, în accepţia dermatologilor, alergia, reprezintă de fapt reacţia organismului uman faţă de modificarea factorilor externi. „Alimentele exotice, praful, poluarea, fumatul fac să crească frecvenţa alergiilor“, susţine dr. Virgil Pătraşcu, medic primar dermatolog, membru al Societăţii Române de Dermatologie.
Parlamentul European a demarat chiar un program de cercetare pe o perioadă de şapte ani (2007 - 2013) care să ducă la scăderea numărului de alergii. În Belgia există un institut de cercetare care a preluat primul această iniţiativă, ulterior extinsă în mai multe ţări.
Programul a fost făcut cunoscut şi în România la primul Congres de Alergologie, desfăşurat în acest an la Târgu Mureş, ocazie cu care au fost constituite mai multe comisii medicale care se vor ocupa pentru început de efectuarea unor studii de specialitate în acest sens. „Obiectivul acestor comisii este de a cunoaşte situaţia exactă din ţara noastră. De aceea, pentru început se vor face studii epidemiologice pe loturi mari de persoane“, a precizat dr. Pătraşcu.
Şocul anafilactic
Cei mai cunoscuţi alergeni sunt serurile imune, vaccinurile, antibioticele, polenul plantelor, praful, unele produse alimentare (cum ar fi proteinele din laptele de vacă, albuşul de ou, nucile, peştele, ciocolata sau cafeaua) şi preparate chimice (de exemplu, vopseaua de păr), mucegaiul, veninul de albină, de viespe, părul animalelor. Aceştia pot să producă diferite forme de alergie, cum ar fi astmul, rinitele alergice şi eczemele, care pot fi localizate la nivelul pielii, căilor respiratorii sau mucoaselor.
În reacţiile alergice uşoare simptomele pot să dispară foarte repede după înlăturarea cauzei. Aceste simptome sunt mâncărimi ale pielii, inflamaţii locale, tuse, strănut, rinoree sau deranjamente stomacale.
Cazurile grave de alergii trebuie urmărite ş
