În plin proces de paralizare controlată a statului român, Sinodul ierarhilor ardeleni a ieşit cu un comunicat de presă extrem de judicios. Un text în salutară neconcordanţă cu isteria care umple, din păcate, primul nostru an de apartenenţă "europeană".
Sinodul ardelean a dat glas unei BOR altminteri pasive, salvîndu-i astfel onoarea. Spre deosebire de grosul amuţit al Sf. Sinod, ierarhii de la Cluj, Sibiu, Oradea, Maramureş, dimpreună cu episcopii lor vicari, au băgat de seamă că România trece printr-o criză gravă. Au priceput că suspendarea şefului statului, executată de o coaliţie ad hoc, nu e un soi de istorioară amuzantă, numai bună de povesit la un mic şi o bere. Aceşti arhipăstori au înţeles că, dat fiind avizul negativ al Curţii Constituţionale, suspendarea preşedintelui e o manevră politică gratuită şi periculoasă. În comunicat se spune că poporul are dreptul să-şi exprime opţiunea prin referendum şi că majoritatea parlamentară, care a jucat cartea ştiută, nu mai poate fi arbitru: ce se va hotărî pe 19 mai trebuie închis printr-o decizie a Curţii Constituţionale.
Sînt convins că "sufletul" demersului a fost, şi de această dată, Î.P.S. Bartolomeu Anania, de la Cluj. Mitropolitul Bartolomeu a fost mereu liber, chiar şi ca deţinut politic. Securitatea l-a închis ca legionar. Legionarii din exil l-au catalogat drept agent al Guvernului. A urcat şi a căzut. A suferit marginalizarea şi gloria. A scris o operă literară impozantă. Ca episcop, ne-a obişnuit cu pastorale memorabile, iniţiative dinamice, gesturi de mare demnitate eclezială şi decizii ferme, chiar dacă situate în răspăr cu majoritatea conformistă de pe băncile Sfîntului Sinod. La 85 de ani, ÎPS Bartolomeu continuă să fie un om demn, care îşi îndeplineşte misiunea spirituală fără micimi oportuniste şi veşnice schimbări de macaz.
Merituoşi sînt şi ceilalţi ierarhi ardeleni, pentru că
