Deşi ofiţerii poliţiei interbelice filau orice mişcare comunistă, politicienii ţineau rapoartele în sertare Lesne s-ar întocmi o istorie a Poliţiei Române numai din Deşi ofiţerii poliţiei interbelice filau orice mişcare comunistă, politicienii ţineau rapoartele în sertare Lesne s-ar întocmi o istorie a Poliţiei Române numai din "confruntările" poliţie - comunişti. Cercetând arhivele prăfuite, "Căpitanul de istorie" Florin Şinca a descoperit că poliţia a cunoscut în amănunt mişcările tuturor grupărilor politice, inclusiv ale comuniştilor. Din păcate, informaţiile nu au fost valorificate potrivit, iar aceasta se datorează politicienilor de la putere. În plus, cu ajutorul binevoitorului vecin de la Răsărit, n-am reuşit să scăpăm de "beneficiile" trecutului regim. Încercări de câştigare a simpatiei românilor nu datează doar din secolul al XX-lea. Împotriva societăţii utopice denumite "Falansterul de la Scăieni", judeţul Prahova, întemeiată de Teodor Diamant şi Emanoil Bălăceanu în primăvara anului 1835, domnitorul Dimitrie Ghica va folosi "forţa brutală a dorobanţilor". Mai târziu, în ianuarie 1899, primind informaţii despre declanşarea unor mişcări (răscoale), ministrul de interne Mihail Pherekyde trece la reprimarea mişcării socialiste din ţară, atacând cluburile înfiinţate la sate. Mai mulţi lideri sunt arestaţi, deferiţi justiţiei şi închişi. După ce în septembrie 1899 ziarul "Adevărul" publică mai multe articole defăimătoare la adresa prinţului Ferdinand, poliţia interzice chioşcarilor şi distribuitorilor volanţi să mai vândă ziarul, fapt socotit de viitorul ministru de interne Gheorghe D. Pallade "o directă atingere adusă presei". Dosarul 33/1937 - Filajul La fel ca şi astăzi, şi în trecut, unul dintre mijloacele de obţinere a unor informaţii deosebit de importante era filajul. Notele cu supravegherea comuniştilor Carol Wexler, Istvan Foris, Lucreţiu Pătrăşcanu