Cei care se consideră fraţi cu urşii polari îşi pun toate speranţele în turism Pe insulele arhipelagului Svalbard trăiesc numai 2.800 de persoane. Acest teritoriu îngheţat, Cei care se consideră fraţi cu urşii polari îşi pun toate speranţele în turism Pe insulele arhipelagului Svalbard trăiesc numai 2.800 de persoane. Acest teritoriu îngheţat, de aproximativ 61.000 de kilometri pătraţi, se află situat în mijlocul Oceanului Arctic, între 76 şi 81 de grade latitudine nordică. Viaţa oamenilor care trăiesc zi de zi dincolo de Cercul Polar depinde acum de turiştii cu bani, atraşi de răcoarea arctică. Insulele Svalbard alcătuiesc o aşa-numită "zonă cu statut special". Arhipelagul se află teoretic sub autoritate norvegiană, dar locuitorii nu plătesc taxe, nu fac armata şi pot exploata subsolul fără acordul autorităţilor de la Oslo. Tratatul, semnat în anul 1925, spune explicit că toţi cetăţenii din aceste teritorii pot deschide exploatări miniere, chiar dacă sunt sponsorizaţi de alte state. Aşa se face că a doua comunitate ca mărime din insulele Svalbard, cea din oraşul Barentsburg, este alcătuită în întregime din ruşi şi ucraineni, iar cea mai mare exploatare minieră este a Rusiei. Oricine poate deveni rezident în Svalbard Guvernatorul norvegian al arhipelagului, Per Sefland, spune că tratatul permite oricărui om să devină cetăţean al Norvegiei, rezident în Svalbard, dacă îşi găseşte o slujbă permanentă în această zonă. Din acest motiv, în timpul epocii comuniste, mulţi emigranţi din ţările sovietice, refuzaţi de ţările Europei de Vest, s-au refugiat dincolo de Cercul Polar. Minele de cărbuni deschise de Rusia datează din anul 1932, dar în timpul Războiului Rece presa occidentală a semnalat adeseori tentativele Moscovei de a-şi extinde influenţa politică. Cum însă locuitorii n-au fost prea entuziasmaţi de această perspectivă, teritoriul a rămas norvegian. Astăzi, Rusi