În calitate de vicepremier, Ioan Talpeş a fost prins încercând să transforme negocierea tezaurului de la Moscova într-o afacere privată de peste cinci miliarde de dolari. Relaţiile În calitate de vicepremier, Ioan Talpeş a fost prins încercând să transforme negocierea tezaurului de la Moscova într-o afacere privată de peste cinci miliarde de dolari. Relaţiile româno-ruse au fost şi încă sunt delicate. Negocierile, indiferent de subiect, sunt complicate, ambele tabere apelând la tot felul de tertipuri diplomatice şi nu numai. Unul dintre puţinele şi firavele succese româneşti pe relaţia cu Moscova a constat în demararea negocierilor pentru Tezaur. Succesul constă în aceea că, practic, Kremlinul recunoaşte existenţa problemei, iar românii se vor putea prevala de ea, în orice conjunctură favorabilă unor alte negocieri, pe alte teme. Contraatacul Rusiei a constat în crearea unor diversiuni. Singurul care a intrat în joc a fost vicepremierul Ioan Talpeş. Una dintre operaţiunile concepute şi aplicate de ruşi consta în atragerea unui oficial guvernamental în negocierea altor formule de retrocedare a tezaurului. Cea aleasă era "calea privată". Ce înseamnă asta? Se propune negocierea retrocedării tezaurului la pachet cu proiecte financiare româno-ruse. Se trimit la înaintare intermediari credibili şi cu oarecare notorietate, iar proiectele prezentate sunt aparent profitabile. Urmează semnalele semioficiale prin care se dă de înţeles că propunerile intermediarilor sunt cunoscute şi acceptate la nivel oficial de către Kremlin. Dacă un singur oficial guvernamental muşcă momeala, Kremlinul a câştigat. Din acel moment, Moscova anunţă că problema tezaurului nu mai este o problemă de stat între România şi Rusia, cele două ţări alegând rezolvarea diferendului în sectorul privat. Dovada? Bucureştiul s-a implicat la nivel guvernamental din moment ce un înalt oficial al Executivului a