Ne-am obisnuit ca in Romania ultimilor 16 - 17 ani, interesul de grup sa primeze in fata indiferent carei idei, fie ca s-a numit privatizare, ca se numeste anticoruptie, reforma. Ne-am obisnuit ca sistemul sa fie de asemenea maniera construit incat in cazul unui esec de anvergura sa poti da vina pe toata lumea si, in acelasi timp, sa nu poti acuza pe nimeni, inscrierea in CV-ul profesional al tuturor ducand la diluarea responsabilitatii. Ne-am obisnuit ca, pentru marile greseli - din strategii sau contracte de privatizare, din legi ori ordonante de urgenta, in reformarea institutiilor sau in lupta anticoruptie - sa nu raspunda nimeni. Fapt care a atras din partea opiniei publice confuzie si, in egala masura, nepasare sau dispret fata de multe institutii ale statului care, chiar daca au jucat la un moment dat un rol pozitiv, si-au pierdut din credibilitate si din autoritate.

Din 2005, am remarcat un aspect im-bucurator in strategia M.A.I., una dintre institutiile care au dovedit interes in corijarea din mers a greselilor si transparenta in recunoasterea lor publica. Pentru a indrepta erorile, reprezentantii acestui minister au incercat sa le afle de la beneficiarii directi ai serviciilor M.A.I. (M.I.R.A., sub noua denumire care nu justifica "botezul" decat, eventual, prin prisma unui orgoliu satisfacut pe bani publici). In iarna acestui an, conducerea M.A.I. a solicitat - pentru a doua oara din 2005 - realizarea unui sondaj de opinie, care urmareste perceptia opiniei publice vizavi de oamenii si activitatea acestui minister. Iar rezultatele, si cele nefavorabile, au fost facute publice, zilele trecute.

Plecand de la datele relevate, ni se dove-deste inca o data ca lucrurile bune pot fi usor trecute cu vederea atunci cand umbresc un interes. Desi 47% dintre cei chestionati sustin ca M.A.I. a avut o mare contributie la aderarea Romaniei la U.E. si ii re