Ziua Înălţării (prăznuită la 40 de zile după Înviere) poartă şi numele de Ispas. În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.

Vitele sunt marcate, iar mieii sacrificaţi. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă şi în care se mai poate zice „Christos a înviat! - Adevărat a înviat!". Se foloseşte mai ales forma adaptată: „Christos S-a înălţat! - Adevărat S-a înălţat!". Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiţi, în schimb caii nu. Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu fie sătui decât în ziua de Ispas sau de Înălţare (joia din săptămâna a şasea de după Paşti), căreia i s-a spus şi „Paştele Cailor". În timp, expresia „la Paştele Cailor" a căpătat semnificaţia de „nicicând" (echivalentă cu „la Sfântu' Aşteaptă"). (A.A.)

Ziua Înălţării (prăznuită la 40 de zile după Înviere) poartă şi numele de Ispas. În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu.

Vitele sunt marcate, iar mieii sacrificaţi. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă şi în care se mai poate zice „Christos a înviat! - Adevărat a înviat!". Se foloseşte mai ales forma adaptată: „Christos S-a înălţat! - Adevărat S-a înălţat!". Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiţi, în schimb caii nu. Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu fie sătui decât în ziua de Ispas sau de Înălţare (joia din săptămâna a şasea de după Paşti), căreia i s-a spus şi „Paştele Cailor". În timp, expresia „la P