Praful şi pulberea s-a ales de cele 485 ha cultivate cu păioase în comuna Fărcaş. Doar două societăţi agricole au culturile asigurate şi speră să primească de la guvern ceva pentru că, în condiţiile în care producţia recoltată se estimează la aproape 500 kg la hectar, nimeni nu se încumetă să mai treiere.

Peste 2.000 de oameni care trăiesc în cele cinci sate ale comunei Fărcaş va trebui să dea mâna cu foametea din cauza secetei care a pârjolit toate culturile. Dacă pentru cele 485 ha semănate cu păioase nu mai sunt speranţe de redresare, oamenii încearcă disperaţi să salveze cât se mai poate din cele 370 ha semănate cu porumb. Pământul sărac, seceta şi îngheţurile i-au făcut pe mulţi proprietari să renunţe la munca în zadar, în felul acesta rămânând în acest an mai mult de 500 ha de teren necultivat. Deşi în zonă a existat cândva un sistem de irigaţii construit pentru o fostă fermă de pomi a IAS Goieşti, amplasată în Fărcaş, acesta nu a mai funcţionat după 1990, fiind devastat şi furat.

„Măcar să salvez trei-patru hectare“

De-a lungul pârâului Plosca, proprietarii de terenuri cu ceva cheag şi-au instalat în apă pompe pe motorină la care au ataşat furtunuri tip pompier şi încearcă să ude porumbul pentru a salva ce se mai poate. „Am dat zece milioane pe o pompă cu motorină, am instalat-o în albia pârâului şi acum ud cu furtunurile de pompier jumătate din cele nouă hectare de porumb pe care le-am semnănat lângă albie. Măcar să salvez trei - patru hectare, să pot să dau la animale de mâncare. Plătesc oameni care să ţină de furtun şi care să aibă grijă de pompă şi nu ştiu dacă este sau nu economic ceea ce fac eu. Într-un an secetos ca acesta, preţul cerealelor va ajunge la peste 15 lei băniciorul şi nici nu vom avea de unde să cumpărăm. Sunt oameni în comună care nu vor avea nici după ce să bea apă şi nici să dea un bob de porumb la o