Kosovo pare să fie un teritoriu în care nu îşi găsesc locul două popoare, cel sârb şi cel albanez. Ura acumulată în sufletele acestor oameni a răbufnit treptat şi a dus în cele din urmă la un conflict interetnic de proporţii ce a degenerat în crime, jafuri, case, biserici sau moschei aruncate în aer.

Contribuţia la restabilirea şi menţinerea păcii în provincia Kosovo, pe lângă alţii, şi-au adus-o şi românii, iar printre aceştia se numără şi doi vâlceni.

În perioada februarie 2006 - martie 2007, Emil Guţu şi Viorel Neacşa, ambii sergenţi majori, au participat la toate misiunile din Kosovo. Totul a început când cei doi jandarmi vâlceni s-au înscris la concurs, iar după probele de evaluare, care au constat în teste de limba engleză şi verificarea însuşirii tehnicilor de intervenţie şi controlul mulţimii (restabilirea ordinii publice, escortarea unor convoaie, a unor deţinuţi politici, paza localurilor unor obiective importante), au fost declaraţi apţi pentru misiunea de menţinere a păcii în Kosovo. „Este pentru prima dată când am fost într-o astfel de acţiune, iar după ce am fost declarat apt am fost detaşat în baza de la Peja, zonă cunoscută ca având cel mai ridicat grad de criminalitate organizată. Înaintea plecării în zona de operaţii, detaşamentul a fost evaluat de o comisie a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), cu privire la stăpânirea tehnicilor şi procedurilor folosite pe timpul misiunilor de menţinere a păcii, precum şi la cunoaşterea limbii engleze. Dintre cele trei plutoane, Alfa, Bravo şi Charlie, eu am făcut parte din primul, iar colegul meu din plutonul Bravo“, a declarat Emil Guţu. Misiunile jandarmilor români s-au concentrat, în principal, pe acţiuni de prevenire: activităţi de restabilire şi menţinere a ordinii publice, protecţia vipurilor şi controlul mulţimii, asigurarea pe termen limitat a securităţii unor obiective, escortarea conv