Zeci de cămine culturale din Dolj zac în paragină sau au nevoie de reparaţii pentru a putea funcţiona. Guvernul a promis recent că va finanţa construirea a 300 de aşezăminte culturale şi reabilitarea altor câteva sute, însă, deocamdată, nu se ştie, când şi cum vor veni banii.

Guvernul a anunţat recent că intenţionează să aloce fonduri pentru construirea a 300 de aşezăminte culturale în mediul rural şi pentru reabilitarea a câtorva sute de asemenea obiective. Deocamdată, nu se ştie în ce mod va fi făcută finanţarea. Cert este că, în majoritatea localităţilor rurale, căminele culturale sunt în paragină sau au nevoie de reparaţii pentru a putea funcţiona în scopul pentru care au fost construite. Apoi, şi cadrul legislativ este destul de neclar, după cum afirmă reprezentanţii instituţiilor care monitorizează aşezămintele culturale. Un exemplu elocvent este judeţul Dolj, unde primăriile fie nu au fondurile necesare pentru reabilitarea lor, fie nu există interes în acest sens. În 2003, a apărut o lege care reglementa transformarea aşezămintelor culturale în instituţii publice cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, care să funcţioneze sub autoritatea consiliilor locale. Cu toate acestea, în 2007, din 154 de aşezăminte de cultură, numai 56 au directori angajaţi prin concurs. Practic, aceste instituţii trebuie să aibă ştampilă şi cont în bancă, însă ele nu au nici directori, după cum a confirmat Amelia Etegan, directoarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, instituţia care le monitorizează şi le oferă consultanţă şi promovare pentru diversele evenimente culturale care au loc.

Proiecte pe tuşă

Potrivit Ameliei Etegan, aşezămintele culturale au cadrul general legislativ pentru a beneficia de proiecte de reabilitare, însă primarii stau şi aşteaptă pentru că până acum nu au apărut ghidurile ca