Târgul ceramicii populare româneşti „Cocoşul de Hurezu“ reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naţionale. Ajuns la a 37-a ediţie, târgul găzduieşte şi în acest an, în satul de vacanţă Stejari, festivalul culorilor şi compoziţiilor plastice transpuse în lutul reînviat de mâinile fermecate ale meşterilor olari.

Pornind de la tradiţia străvechilor târguri de Moşi, „Cocoşul de Hurezu“ se constituie ca o frescă a creaţiilor meşteşugarilor lutului din România. Acesta atrage an de an mii de cunoscători şi admiratori ai autenticului românesc, ai tradiţionalului adus la nivel de artă, oameni care ştiu să distingă valoarea consacrată a artei populare şi a tradiţiei multiseculare a acestui vestit meşteşug. Fiind înzestrat cu o vitalitate creatoare de excepţie, Horezu este un caz aproape singular în cadrul centrelor ceramice româneşti prin faptul că meşteşugul este practicat ca principală sursă de venit a descendenţilor vestitelor familii de ceramişti Vicşoreanu, Iorga, Frigură, Mischiu, Popa, în condiţiile unei societăţi moderne, în permanentă schimbare. Este un argument care justifică atât perenitatea târgului, cât şi largul ecou naţional şi internaţional al acestei extraordinare manifestări. Astăzi, centrul ceramic Horezu continuă să fie un adevărat creuzet al creaţiei ceramice româneşti, păstrând elemente definitorii pentru vasele lucrate aici. Acest străvechi meşteşug se menţine în vatra strămoşească, devenită acum strada Olari, unde meşterii modelează argila cu aceeaşi neîntrecută măiestrie ca şi străbunii lor.

O adevărată Academie a Olarilor

Emulaţia creativă a olarilor horezeni este stimulată de faptul că, an de an, sunt gazdele confraţilor de breaslă din ţară care îşi alătură rodul creaţiei artistice, la început de iunie, aici, la Târgul „Cocoşul de Hurezu“. „Povestea Târgului «Cocoşul de Hurezu»