Când ceva nu e în regulă, obişnuim să căutăm rapid cauzele pentru a elimina efectul. De prea puţine ori, însă, identificăm corect responsabilul. A devenit o modă, ba chiar un reflex, să considerăm tehnologia responsabilă pentru crime, fie ele cibernetice sau cât se poate de reale, radiaţii periculoase sau degradarea societăţii. Ne adâncim într-una din cele mai false probleme ale societăţii informaţionale. „Un tânăr de la ţară a tăiat cu sabia un poliţis
Când ceva nu e în regulă, obişnuim să căutăm rapid cauzele pentru a elimina efectul. De prea puţine ori, însă, identificăm corect responsabilul. A devenit o modă, ba chiar un reflex, să considerăm tehnologia responsabilă pentru crime, fie ele cibernetice sau cât se poate de reale, radiaţii periculoase sau degradarea societăţii. Ne adâncim într-una din cele mai false probleme ale societăţii informaţionale.
„Un tânăr de la ţară a tăiat cu sabia un poliţist care intervenise încercând să-l împiedice să îşi violeze cumnata. Pe larg, la ştiri“. Acest fragment din promo-ul programului informativ de după-amiază al unui post de televiziune, ba chiar şi reconstituirea cu „Zorro de Teleorman“, fustele răvăşite ale victimei la care a atentat acesta şi poliţistul comunitar rănit te pot oripila mai puţin decât o privire aruncată peste umărul unui puşti care navighează pe anumite site-uri de web sau joacă un shooter în reţea. Între „Zorro“ de la ştirile de săptămâna trecută şi un tânăr programator american, care se distrează în timpul liber vărsând sânge virtual, e aceeaşi legătură ca între cultivatul cartofului şi microprocesorul care se construieşte singur, prezentat tot săptămâna trecută de IBM.
Dacă aţi sesizat deja legătura, săriţi direct la gadgeturile prezentate pe larg câteva pagini mai încolo, pentru că ceea ce spun eu poate părea evident. Dacă nu, s
