De ce o rubrică precum „Colţul Suporterului“? De ce trebuie ca un ziar precum Gazeta de Sud să publice opinia fanilor săi? De ce există nevoia aceasta de a te agăţa de impresiile şi de gândirea suporterilor în ziua de azi? De ce se spune că în fotbal toţi suporterii sunt antrenori, jucători sau conducători de cluburi? Pentru că fotbalul a fost făcut pentru fani, fotbalul a fost al suporterilor şi aşa o să fie mereu, indiferent de patroni, jucători, sponsori, victorii, înfrângeri sau aranjamente, indiferent de legi şi de modul în care o să fie controlat sportul-rege pe viitor. Fotbalul, mai presus de toate elementele pe care le implică un astfel de sport, este în mod cert un lucru aparţinând maselor care trăiesc din pasiunea asta nebună pentru el. Pasiune dusă deja la fanatism şi la crime prin America de Sud şi în unele zone „mai fierbinţi“ din sudul Europei, pasiune dusă la nebunie şi la adulaţie prin Japonia sau ţări în care fotbalul cunoaşte tocmai acum dezvoltarea.
Şi în România pasiunea este destul de mare. Lumea vine ca la serviciu în fiecare week-end la meciul echipei favorite, uneori indiferent de vreme, de problemele din viaţa de zi cu zi sau de preţul prea ridicat al biletelor. Fotbalul este fenomenul suporterilor, iar acesta o să rămână veşnic al nebunilor din tribună, pentru că pasiunea unui fan în zi de meci este nepreţuită, exact ca şi în reclama celebră din ziua meciurilor de Champions League. Şi la noi în ţară avem din ce în ce mai mult exemple de războaie în care sunt implicaţi patroni şi fani, patroni pe care nu-i interesează opinia suporterilor, luând fotbalul ca pe o simplă afacere.
De asemenea, trebuie precizat că sunt şi oameni mai mult sau mai puţin interesaţi de fenomen, tentaţi de practici murdare, dar ăsta este un lucru pe care numai patronii îl pot controla şi stârpi.
În viitoarele editoriale, o să încerc să transpun o părere
