- Diverse - nr. 95 / 17 Mai, 2007 In speranta si rabdare ridicati din pamantul Tarii, in inimi mereu cu nadejdea mantuirii, din Maramuresul istoric pana la Bucovina lui Stefan, din Ardealul patimirilor noastre romanesti la intinsele ape ale Pontului Euxin, Eroii Neamului au platit cu tanara lor viata un vis: cel al Patriei intregi, al unei Romanii Mari, libere, independente, nesupuse. Dand sens istoriei, la Posada, la Rovine, la Podul Inalt, la Calugareni, la Plevna, la Grivita, la Smardan, la Marasesti, la Marasti, la Oituz, la Oarba de Mures, pe dealurile Sangeorgiului, Bulgarelului si Comenzii, ei, Eroii, au aparat "si nevoile, si neamul", iar prin involburarile grelelor lupte, prin devotamentul si sacrificiul de care au dat dovada, "s-au asezat cu sufletul impacat, cu constiinta datoriei implinite, alaturi de inaintasi." Straini de numele fricii, prin curaj si vitejie, s-au jertfit pentru demnitatea romaneasca: "O, da-ne voie, libertate sfanta, / Sa te privim!" Traitori intr-o tara si intr-o limba, dornici sa lase linia hotarelor nefranta, "prin jertfa lor au consfintit, inca o data, dreptul de viata al poporului roman asupra Ardealului nostru scump." Popor de redute, ei au platit o datorie scumpa fata de tara si neam, atunci cand, setos, zeul Marte isi lua tributul de sange. Prin jertfa suprema pentru nemurirea Neamului, patria le-a fost leagan si scut, cu ei atunci fiind tara inaltata in imnul de slava al invingatorilor. Multora nu li se mai cunosc nici numele, nici mormantul. Curati ca lacrima si izvorul, la limanul vesnicei memorii, in timp de legenda, ei, Eroii Neamului, stau lacrima pietrificata in columnele timpului. Ochiul trist al Tarii ii plange. Fie-le codrul linistii mai aproape, iar pomenirea si odihna vesnice sa se afle in paza Domnului. Ca o inchinare inaintemergatorilor, noua, traitorilor de azi, ne vin in minte versurile lui Nicolae Iorga, din p