"Lufar, cega, pastruga, morun, nisetru, stiuca, salau, biban, calcan, chefal si alti pesti despre care nici macar nu am auzit pana acum. Culmea, chiar au tot ce scrie in meniu." Saptamana asta, pre-referendum, am aterizat la mama. La Mamma Leone. Numai labirintul intortocheat din capul patronului ne-ar putea arata de ce o pescarie se numeste Mamma Leone. Dar, in cazul asta special, nici ca-mi pasa. Pentru ca restaurantul e mult prea bun ca sa ma mai deranjeze numele neinspirat sau lada frigorifica brenduita cu marca de inghetata. E o pescarie excelenta. Cu mult peste. Nu pesti - peste! Asa o pescarie n-am mai vazut prin Bucuresti - fara fite, dar eleganta, curata si de mult bun-simt, unde oamenii chiar se bucura de ceea ce fac - adica de faptul ca servesc peste proaspat clientilor.
Dupa cum am mai spus, nu sunt adeptul restaurantelor cu meniuri lungi si stufoase. Pe de alta parte, ca orice schizofrenic care se respecta, imi place varietatea din care pot sa aleg, mai ales daca macar variantele sunt atractive. Nu asa ca sambata: Basescu sau Basescu. Oameni buni, dati-mi optiuni! La Mamma Leone chiar nu ducem lipsa de din astea - lufar, cega, pastruga, morun, nisetru, stiuca, salau, biban, calcan, chefal si alti pesti despre care nici macar nu am auzit pana acum. Culmea, chiar au tot ce scrie in meniu.
Mi se pare halucinant ca o tara precum Romania, care are atata apa - si dulce, si sarata, si curgatoare - sa considere porcul animalul national. Iar restaurantele exploateaza gustul poporului (cel putin pentru urmatoarele trei luni nu mai vreau sa aud cuvantul asta sub nicio forma si in niciun context). In putine restaurante romanesti exista o oferta indestulatoare de peste. Si unul dintre aceste locuri este Mamma Leone, unde sigur as fi venit mai devreme daca numele ar fi sugerat ceva legat de peste. Pe de alta parte, daca as fi dotat cu oarec
