Ca sa nu se trezeasca unii sa ma acuze ca nu au inteles nici o iota din ce am scris in acest editorial, am s-o spun pe sleau: astazi am sa votez "Nu", adica pentru revenirea lui Basescu la Cotroceni pina in 2009. Dup-aia ma mai gindesc. Este posibil sa-i mai dau un vot de incredere marinarului, la fel cum s-ar putea foarte bine sa-i trag un elegant sut in fund.
Asa este, Romania nu a inceput si nici nu se va termina cu Traian Basescu. Romania asta in care traiesc si eu a inceput cu Ion Iliescu, in ianuarie '90. Iliescu a brevetat notiunea de gasca politica si a inventat grupurile de interese. Exemplul lui a fost preluat si de alte partide, de la PRM si UDMR pina la PNL si PD. Exista, in acest moment, in Romania citiva parlamentari de (ne)drept care vor iesi doar cu picioarele inainte (asta ca sa citez din Ion Iliescu) din Senat sau Camera Deputatilor. Si imi vin acum in minte, la repezeala, nume ca Viorel Hrebenciuc, Doru Ioan Taracila, Nicolae Vacaroiu, Dan Iosif, Corneliu Vadim Tudor, Marko Bela si Teodor Melescanu. Toti cei enumerati mai sus au votat pentru suspendarea presedintelui Basescu. Asadar, se numara printre cei 322. Este clar ca Basescu nu a fost suspendat pentru ca ar fi incalcat Constitutia (apropo, nici pina azi, in ziua referendumului, nu s-a gasit nimeni dintre adversarii lui Basescu sa spuna exact ce articol din Constitutie a incalcat Basescu). Nu, Basescu a fost suspendat pentru ca a vociferat in fata parlamentarilor. Sa ne intelegem, nu a declarat razboi Parlamentului, ci parlamentarilor! Iar parlamentarii au strins rindurile rapid, in vremuri de restriste, si, avindu-i in frunte pe cei care au ajuns senatori inca din 1990 (numele lor sint un pic mai sus), au votat pentru eliminarea lui Basescu. Daca eu as pune astazi stampila pe "Da", adica anti-Basescu, ar insemna sa legitimez actiunea celor 322 si, implicit, sa-i legitimez pe cei 32
