Reluând în mare parte vechiul proiect al ex-ministrului economiei Codruţ Şereş, nici noua strategie energetică nu oferă o soluţie concretă de restructurare a sistemului de producţie. Ci Reluând în mare parte vechiul proiect al ex-ministrului economiei Codruţ Şereş, nici noua strategie energetică nu oferă o soluţie concretă de restructurare a sistemului de producţie. Ci doar o mulţime de variante, în cea mai mare parte contestabile. Să pui în cârcă, de pildă, artificial, electrocentralei de la Deva şi unor hidrocentrale minele din Valea Jiului nu înseamnă să le faci pe acestea din urmă mai rentabile, pentru că nu ar însemna decât să iei dintr-o parte şi să muţi în alta. Şi de ce privatizarea complexurilor energetice este amânată până în 2008, când ele riscă să fie închise din cauza problemelor de mediu? Cumva pentru că cineva încă mai trebuie să facă nişte afaceri? Problema Termoelectrica, gaura neagră a sistemului care înghite an de an sume uriaşe din datorii, credite şi dobânzi, de ce nu este rezolvată odată? De ce nu se permite infuzia de fonduri private în unităţile încă viabile, iar restul să fie închis? E curios însă că se vorbeşte mai ales despre listarea "imediată" la bursă a uneia dintre cele mai rentabile companii, Hidroelectrica - o soluţie care în sine nu este rea - sau de privatizarea hidrocentralelor... Electrocentralele mai trec în subordinea autorităţilor locale, şi ce se rezolvă astfel, dacă primăriile nu vor avea fonduri nici să asigure aprovizionarea cu combustibili, darămite pentru modernizare? Pe de altă parte, plănuim noi MW-ţi instalaţi, ca şi cum aceştia ar apărea din senin sau statul ar scoate bani din joben. Analizele esenţiale - despre legislaţia din domeniu (cât de bine este corelată cu cea europeană), asupra efectelor unei privatizări incomplete în zonele concurenţiale, despre distorsiunile tarifare sau despre lipsa pieţelor de gaze natu