Prezent la cea de-a VI-a editie a Sesiunii Stiintifice Nationale cu tema "Arhivele si cercetarea istorica", desfasurata joi, 17 mai la Hotelul "Hefaistos" din Sovata, directorul general al Arhivelor Nationale ale Romaniei, profesor universitar dr. Corneliu Mihail Lungu, a avut amabilitatea sa acorde un interviu in exclusivitate pentru "Zi de Zi"

Rep.: Institutia Arhivelor Nationale ale Romaniei care functioneaza neintrerupt din 1831 este membra a Consiliului International al Arhivelor din 1956, dar si a altor reputate organisme internationale. Arhivele au traversat in istoria lor – pentru ca si arhivele au o istorie proprie – perioade dificile, dar au reusit sa le depaseasca cu bine. Din aceasta perspectiva care apreciati dumneavoastra ca au fost greutatile prin care au trecut Arhivele Nationale in ultimii 17 ani?

Corneliu Mihail Lungu: Ne-am confruntat si ne confruntam cu aceleasi probleme, vechi de mai bine un de un secol: spatii insuficiente, conditii de pastrare si conservare de foarte multe ori improprii si numarul restrans de lucratori. Pe la 1890, B.P.Hasdeu, director in acea perioada al Arhivelor Nationale, facea un memoriu in care sesiza tocmai aceste probleme. Dimitrie Onciul sau C-tin Moisil, care i-au urmat lui Hasdeu, au ridicat si ei, la randul lor aceleasi probleme. Un alt director, Aurel Sacerdoteanu, in 1940-1941 a procedat la fel adresand un memoriu lui Ion Antonescu. Acelasi lucru l-am facut si eu dupa 1990, dar problemele au capatat alte valente avand in vedere cresterea cantitatii de arhiva, degringolada din societatea romaneasca care s-a repercutat si asupra activitatii Arhivelor Nationale. Ma refer in primul rand la avalansa de cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau pentru reconstituirea vechimii in munca, preluarea dupa 2000 a arhivei P.C.R. care a necesitat un volum de munca extraordinar. Un fapt pozitiv ins