Deşi Traian Băsescu a avut acces la cele mai puternice mijloace de campanie electorală din istoria postdecembristă a Romăniei, participarea la vot a fost cea mai slabă de după decembrie 1989: aproximativ 44%!In ultimul său interviu dinaintea Referendumului, Traian Băsescu mărturiseşte c-a greşit recunoscănd, cu un an in urmă, că n-are nevoie de suportul unui partid in alegeri.
Mergănd mai departe cu sinceritatea, domnia sa recunoaşte: "E clar acum, văzănd ce s-a intămplat in Parlament, că preşedintele trebuie să aibă grijă să-şi asigure o majoritate prezidenţială."
Răspunsul lui Traian Băsescu se vrea unul de complezenţă. Preşedintele e maestru-bucătar in prepararea prestaţiilor mediatice. Dacă o intrebare il pune in incurcătură, domnia sa găseşte imediat salvarea in trucul: şi preşedintele e om. In consecinţă, domnia sa răspunde: am greşit, recunosc, nu ţin minte, am gafat.
Desigur, şeful statului nu poate invoca faptul că e şi el om pentru a-şi justifica greşelile.
Romănii l-au trimis la Cotroceni presupunănd exact contrariul: că nu e om, ci bărbat de stat.
Afirmaţia de acum un an nu e insă, cum lasă impresia Traian Băsescu şi cum o acceptă, servili, autorii interviului, chibiţi electorali şi nu gazetari, o rătăcire de moment.
Refuzul unui partid care să-l sprijine işi are rădăcinile intr-o inţelegere mai largă şi originală a posturii sale in raport cu clasa politică autohtonă.
Nu o dată, nu de două ori, domnia sa s-a infăţişat ca un om care reprezintă Poporul in raport cu partidele, cu clasa politică.
Din această ipostază de Caudillo de Dămboviţa, Traian Băsescu a vorbit de reforma clasei politice, a atacat partidele, guvernul, Parlamentul, dar mai ales a susţinut că prin gura sa vorbeşte Poporul.
Toate nebuniile din cei doi ani de mandat - de la distrugerea Alianţei D.A. şi, prin asta, a majorităţii parlamentare
