Viitori pensionari şi cotizanţi au de luat o decizie investiţională grea, pentru care nimeni nu le garantează un profit sigur Pentru cei cu venituri mici pe cartea de muncă, nici pilonul Viitori pensionari şi cotizanţi au de luat o decizie investiţională grea, pentru care nimeni nu le garantează un profit sigur Pentru cei cu venituri mici pe cartea de muncă, nici pilonul III (pensii facultative), unde vor depune maximum 15% din venitul brut, nici pilonul II (obligatoriu), cu contribuţie de 2%, nu reprezintă o variantă fericită. Alternativele ar putea fi ori "pilonul IV", un produs de asigurare gen pensie, ori clasicul depozit bancar. Despre profitabilitatea unei pensii sau a unei investiţii bancare nimeni nu poate vorbi. Administratorii de fonduri de pensii nu au voie, prin lege, să spună despre randamente sau să promită oamenilor un anumit venit. În cazul unei contribuţii la un produs de pensie cu componentă unit-linked, participanţii pot primi o estimare relativă, dar calculele sunt făcute individual. Întrebarea tuturor celor care au de luat o decizie investiţională pe termen lung este dacă să-şi facă o asigurare pe care să o primească sub forma unei pensii la vârsta de 60, respectiv 65 de ani, sau să plaseze banii la bancă, într-un depozit pentru 20 sau 30 de ani. Băncile însă nu au depozite decât pe perioade de maximum trei ani şi, prin urmare, nu pot vorbi de o dobândă pentru o perioadă aşa de mare. Fondurile de pensii sunt mai avantajoase "Avantajele acumulării într-un fond de pensii sau într-unul legat de un produs de asigurare de viaţă (unit-linked), comparativ cu depozitele bancare, sunt net în favoarea celor dintâi. Asta datorită rezultatului investiţional, superior în cazul fondurilor", ne-a declarat Theodor Alexandrescu, managerul AIG Life. Participantul la un fond de pensii facultative va beneficia de facilităţi fiscale pentru sume plătite cu titlu d