Faptul ca 56% din romani au ales sa nu se prezinte la referendumul de sambata este, in sine, ingrijorator. Prin comparatie cu situatia din Franta, unde prezenta la urne a fost de 85%, este limpede ca romanii nu au avut entuziasmul sau sentimentul urgentei nationale care sa ii scoata din case si sa ii determine sa isi exercite dreptul la vot in ciuda campaniei violente desfasurate in ultimele doua saptamani.
Pe piata au fost aruncate mai multe explicatii posibile ale acestui absenteism, in functie de pozitionarea politica si/sau morala a celor care le-au emis. Una din cele mai frecvente, devenita intre timp cliseu redutabil, ar fi celebra de acum "greata de politica" a romanului. De ce ar fi romanul ingretosat de politica?
Din cauza ca politicienii sunt corupti si isi urmaresc exclusiv propriile interese fara sa le pese de romanul simplu etc. Sau poate pentru ca cetatenii si-au pierdut increderea intr-o clasa politica falimentara, care de 17 ani nu face decat sa ii dezamageasca in mod constant.
O alta explicatie a absenteismului este asa-numita falie intre agenda cetateanului si agenda politicienilor. Ea spune ca cetatenii sunt preocupati de cu totul alte lucruri decat oamenii politici. Bunaoara, oamenii sunt interesati de bunastarea lor si a familiilor lor, de sanatate si educatie si mai putin de lupte politice care se poarta in definitiv asupra unor teme obscure, abstracte si deci lipsite de substanta.
In sfarsit, cel de-al treilea set de explicatii este unul circumstantial, legat de conditiile in care s-a desfasurat acest referendum. Programarea referendumului intr-o zi de sambata ar fi fost un factor care ar fi contribuit la absenteism in conditiile in care nu toti romanii isi permit un week-end normal. Justificarea ca atunci s-ar fi implinit cele 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii de suspendare nu tine pentru ca, daca
