Producătorii de palincă din România s-au apucat să strângă semnături pentru a modifica legislaţia în vigoare, care prevede accizarea produselor tradiţionale precum palinca, ţuica şi rachiurile, dar şi obligativitatea unor investiţii majore pentru a produce aceste băuturi. Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Palincă Naturală (APPN) Sălaj, Grigore Ardelean, spune că accizarea acestor băuturi a pornit de la marii producători de spirtoase, ale căror interese au fost ca produsele tradiţionale să fie trecute ca brand al lor. Introducerea de accize pentru băuturile tradiţionale a fost explicată de autorităţi ca o aliniere la normele europene în domeniu, motiv pentru care, pe lângă propunerea de modificare a legislaţiei interne, producătorii de băuturi tradiţionale trebuie să facă lobby şi la Bruxelles. Potrivit noului Cod Fiscal, cei care produc palincă, rachiu sau alte astfel de băuturi pentru consumul propriu trebuie să plătească pentru fiecare litru produs peste 6 lei, în condiţiile în care, la ora actuală, această băutură se vinde cu 13-15 de lei/litru.
Acest lucru este considerat anormal de către producători, întrucât, potrivit lui Grigore Ardelean, în statele UE, accizele pentru produsele tradiţionale, aşa cum este palinca, se cifrează la 20-50% din nivelul accizelor stabilite pentru fiecare stat în parte. Aceasta nu este prima încercare a palincarilor de a convinge autorităţile europene să accepte renegocierea condiţiilor în care românii pot produce celebra băutură. Pe lângă plata accizelor, nemulţumirile vizează şi faptul că, potrivit propriilor calcule, pentru a funcţiona în actualele condiţii, producătorii trebuie să scoată din buzunar peste un miliard de lei. Noile norme impun aplicarea standardelor ISO 9001 în cel mult un an de la obţinerea autorizaţiei de la Fisc, ceea ce înseamnă plata la fiecare 3 ani a câte 200-300 de milioane de lei, plus a
