In ultimii 17 ani, agenda primarilor bucuresteni a fost aproape neschimbata: s-a investit in strazi, dar nu si in largiri sau extinderi; s-au pompat bani in curatenie, dar numai in locurile expuse; s-au cheltuit sume pentru modernizarea parcului de transport public, dar numai pe traseele centrale. Periferia a fost uitata.
Asa ca, de cativa ani, o naluca umbla prin Bucuresti - naluca zonei metropolitane.
Bucurestiul este una dintre cele mai inghesuite capitale ale Europei. La o densitate a populatiei de peste 9.000 persoane/kmp, capitala Romaniei este mult mai aglomerata decat celelalte capitale din Europa Centrala si de Est - Praga, Varsovia, Budapesta, Viena, Kiev (exceptand Moscova) -, depasind la gradul de ?imbulzeala" metropole precum Madrid, Lisabona, Londra sau Amsterdam.
Adevarata ?babilonie" este insa in sectoarele 2 si 3 ale Capitalei, unde numarul locuitorilor depaseste 11.000 persoane/kmp.
In acest sens, construirea pe verticala, relansata cu succes mai ales in segmentul rezidential, dar si al cladirilor de birouri, nu este in masura sa repare situatia creata. Noi si noi cladiri inalte, deservite de aceeasi retea de strazi, suplimenteaza problemele de trafic si asa destul de mari.
Solutiile au fost prevazute. Dar, din pacate, doar pe hartie. Una dintre acestea, cu miza generala, este dezvoltarea (pe orizontala) a zonei metropolitane a orasului.
Mihai Plaesu, consultant senior DTZ Echinox, sustine insa ca Zona Metropolitana Bucuresti (ZMB) este un proiect cu importanta mai degraba politica si administrativa, fara influenta in ceea ce priveste evolutia segmentelor pietei imobiliare.
Frumos, dar ireal
Teoretic, zona de influenta a orasului, vizata si de Primaria Capitalei, cuprinde 5.000 kmp, din care 722 kmp sunt arii urbane, ponderea Bucurestiului fiind de 228 kmp. Zona include
