Invinsa printr-un autogol nefericit, Poli a facut o partida buna in meciul cu clujenii
Politehnica Iasi a cedat simbata nemeritat in fata uneia dintre certele medaliate ale acestui sezon, CFR Cluj, (auto)golul decisiv aparind, in prelungiri, la o faza stupida. Trupa pregatita de Ionut Popa a trecut astfel pe linga obtinerea unui rezultat important, chiar si o remiza pe teren propriu avind valente importante daca tinem cont de valoarea adversarului dar si de faptul ca Bernard, Ilie, Miclea si, mai ales, Naidin au strins serios din dinti pentru a intra pe teren.
Din punct de vedere tactic, o singura inovatie notabila a aparut in cele doua tabere, Ilie jucind in zona stinga a defensivei gazdelor, pentru anihiliarea lui Semedo. In rest, Poli a mizat pe un "4-5-1", care devenea foarte rar oglinda "4-3-3"-ului ardelenilor, Silvasan si Miclea avansind sporadic in zona aripilor in primul act. Acest lucru s-a incadrat insa in planul lui Popa, de punere a accentului pe securizarea defensivei si de lansare a unor contraatacuri pe masura scurgerii timpului, cind clujenii (ce nu au renuntat la gindul de a ajunge Steaua) trebuiau sa riste mai mult. Si totul a functionat conform planurilor gazdelor, pina la... tabela insa! Astfel, daca in cimp jocul s-a echilibrat pe parcurs, Poli avind chiar mai multe ocazii pe final, lovitura decisiva a cazut in poarta lui Branet, dupa ricoseul nefericit din piciorul lui Mijin.
Poli-catalog Branet (6,5) - doua interventii notabile si evolutie generala sigura.
Buta (6) - pe aceeasi linie buna etalata pe finalul sezonului.
Bernard (6) - a strins din dinti, jucind cu probleme medicale.
Onut (6) - sigur.
Ilie (5) - a "uitat" de pubalgia ce-l siciie, luptind mult pentru a-l anihila pe cel mai periculos jucator al oaspetilor, Semedo, insa l-a lasat nemarcat la faza golului pe Oliveira, om de care raspundea la fazele