Măsurarea cu precizie a timpului a fost folosită în transporturi încă din secolul al XIX-lea, când a fost inventat primul cronometru marin. Sistemele moderne de navigaţie prin satelit se Măsurarea cu precizie a timpului a fost folosită în transporturi încă din secolul al XIX-lea, când a fost inventat primul cronometru marin. Sistemele moderne de navigaţie prin satelit se bazează tot pe cronometre, dar acestea sunt de milioane de ori mai precise decât cele de acum două secole. Conceptual, utilizatorii acestor sisteme îşi determină poziţia prin măsurarea timpului de care au nevoie undele radio transmise de sateliţi pentru a ajunge la ei. Undele radio se propagă cu o viteză de circa 300 milioane de metri pe secundă, astfel încât ele acoperă o distanţă de circa 0,3 metri într-o nanosecundă. Pentru a oferi acurateţe de poziţionare de circa un metru, este nevoie ca măsurătorile de timp să fie realizate cu precizie de ordinul nanosecundelor. Iniţial, sistemele de poziţionare prin satelit au fost folosite pentru aplicaţii militare, în construcţia "bombelor inteligente", pentru precizia ţintelor şi pentru reducerea victimelor colaterale. Posibilitatea de a furniza servicii globale de poziţionare prin satelit implică, pentru ţările care deţin aceste sisteme, şi posibilitatea de a sista serviciile pentru anumite zone, alte ţări devenind clienţii acestora. Astfel, aceste ţări pot degrada precizia "bombelor inteligente folosite de alte state prin intermediul sistemului, dacă au acest interes. GPS - singurul care oferă acoperire globală Sistemul american GPS este în momentul de faţă singurul cu acoperire globală, având o slabă concurenţă în sistemul rus, GLONASS, oferit, şi el, gratuit, de la începutul acestei săptămâni. Alcătuit din 32 de sateliţi plasaţi în şase planuri orbitale diferite, sistemul american GPS (Global Positioning System) are utilizări variate. Ghidarea şofe