Rolul intelectualilor în societate este dezbătut de aproape un secol. Reformatori, democraţi, fascişti sau comunişti, intelectualii au fost tot timpul în centrul disputelor politice. Între colegii săi sociologi, Mihai Dinu Gheorghiu este o stea în plină ascensiune. Cu un doctorat obţinut în 1997 la celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS) din Paris, Gheorghiu este membru asociat al Centre de Sociologie Europèenne (de pe lângă EHESS şi

Rolul intelectualilor în societate este dezbătut de aproape un secol. Reformatori, democraţi, fascişti sau comunişti, intelectualii au fost tot timpul în centrul disputelor politice.

Între colegii săi sociologi, Mihai Dinu Gheorghiu este o stea în plină ascensiune. Cu un doctorat obţinut în 1997 la celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS) din Paris, Gheorghiu este membru asociat al Centre de Sociologie Europèenne (de pe lângă EHESS şi College de France), al Centre d’Études des Mouvements Sociaux (EHESS) şi al Centre d’Études de l’Emploi (din cadrul Centre Naţional de la Recherche Scientifique).

Preocuparea pentru sociologia elitelor şi, în particular, a culturii e una mai veche pentru Mihai Dinu Gheorghiu, care, în anii ‘70-’80, a început prin a scrie critică literară. Cea mai recentă carte a sa, „Intelectualii în câmpul puterii. Morfologii şi traiectorii sociale“, cuprinde, într-un singur volum masiv, rezultatele mai multor cercetări despre elitele intelectuale din România şi fosta Republică Democrată Germană, desfăşurate pe parcursul a mai mult de două decenii, atât în ţară, cât şi la Paris şi Berlin.

Două mari arii de studiu sunt puse faţă în faţă de către autorul cărţii: mai mult de o jumătate din volum se referă, pe spaţii extinse, la ceea ce Gheorghiu (ca şi alţii, de altfel) numeşte