Codul Electoral propus de Asociatia Pro Democratia a reusit sa obtina sprijinul majoritatii partidelor, pe motiv ca este o solutie intermediara intre votul uninominal in forma radicala, traditional anglo-saxona, si cea a votului pe liste. Astfel, jumatate dintre parlamentari vor fi alesi in colegii uninominale, in care cel care a obtinut cele mai multe voturi este declarat castigator, iar cealalta jumatate este aleasa pe liste ca si pana acum. La nivel national, vor exista opt circumscriptii electorale care vor avea ca intindere cate una din regiunile de dezvoltare a Romaniei.
In consecinta, partidele nu vor mai prezenta cate o lista pentru fiecare judet, ci numai opt, iar un deputat sau un senator desemnat pe liste nu va prezenta un judet sau altul, ci o intreaga regiune de dezvoltare. In ceea ce priveste colegiile uninominale, acestea vor reprezenta jumatate din numarul de mandate alocate fiecarui judet.
Nu exista o deosebire facuta intre modul de alegere a Senatului si cel al Camerei Deputatilor, asa cum propuneau diversi politicieni. Pe de alta parte, va scadea numarul parlamentarilor prin faptul ca la un numar de 144.000 de locuitori este ales un deputat, iar la 340.000 un senator. Membrii Consiliilor Judetene vor fi alesi doar dupa criteriul votului uninominal, ca si consilierii locali din localitatile mai mari de 15.000 de locuitori. In localitatile mai mici, alegerea consilierilor se va face pe baza listelor prezentate de catre fiecare partid. Cat priveste alegerile europarlamentare, acestea vor avea loc pe baza votului preferential pe lista. O serie de prevederi se refera si la atributiile Autoritatii Electorale Permanente.
Aceasta va prelua o mare parte a prerogativelor detinute actualmente de Biroul Electoral Central, devenind o institutie cu un rol primordial in desfasurarea alegerilor de orice fel. Printre altele, AEP va avea ca sarc
