Unele variante la limba şi literatura română de la Bacalaureat sunt extrem de dificile. Profesoara Florina Rogalschi de la Şcoala Centrală, din Bucureşti, a spus că variantele 35, 42, 44, dar şi primele variante care cuprind texte postume din Mihai Eminescu sunt inaccesibile unui elev de clasa a XII-a, cu un nivel mediu de cunoştinţe. „Unele subiecte se adresează doar elevilor de la clasele de filologie sau chiar studenţilor în primul sau în al doilea an la Litere”, a spus doamna profesoară care a rezolvat pentru voi varianta 42.
„Punctele de la primul subiect sunt subtile. La prima cerinţă, elevii nu sunt avertizaţi că trebuie să găsească două sinonime, care să se potrivescă în context, iar la punctul 4 nu li se precizează ce tipuri de expresii sau locuţiuni trebuie să găsească pentru cuvântul „a lăsa”. La punctul 6, candidaţii vor confunda temele cu motivele, dacă nu vor şti că motivele particularizează tema. Poezia «De ce nu m-aş întoarce printre pomi?», a Anei Blandiana, nu este deloc uşoară. La punctul 8 problema se complică, deoarece candidaţii trebuie să comenteze ultimele 3 versuri, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Copiii vor prezenta restrictiv, în loc să lege ultimele 3 versuri de restul poeziei, aşa cum ar fi normal. Titlul poeziei este o interogaţie retorică şi prezintă concluzia, textul este liric şi lexicul este selectat în concordanţă cu temele poeziei şi a speciei artistice, elegia. La subiectul al doilea, candidaţii trebuie să scrie un text argumentativ, pornind de la un dicton, o maximă a lui Ioan Slavici şi să spună că familia este forma de bază de organizare a societăţii, se întemeiază prin căsătorie, este formată din mai mulţi membri etc. În sens larg, şcoala, grupul de prieteni, poporul pot fi considerate o familie.
La ultimul subiect, autorii l-au ales pe eseistul Mario Vargas Llosa,
