Referendumul de reconfirmare a presedintelui produce turbulente in partidele din coalitia antiprezidentiala – cu efecte pe termen mediu si lung – atit in interiorul acestora, cit si in viata politica autohtona. Aceste formatiuni vor fi obligate sa-si schimbe prioritatile si relatia cu Traian Basescu, vor fi obligate sa-si schimbe abordarile si tonul, vor fi obligate sa-si schimbe, mai devreme sau mai tirziu, garniturile de virf, erodate in razboaie inutile de uzura.
Pentru prima data in istoria democratiei romanesti, electoratul da un avertisment major clasei politice, demonstrindu-i la urne ca vrea altceva: ca sistemul constitutional trebuie clarificat, ca partidele trebuie reformate, ca parlamentul trebuie sa-si ia in serios rolul. in asteptarea urmatorului test, alegerile europarlamentare, programate la inceputul toamnei, partidele sint nevoite sa le arate oamenilor ca au inteles lectia referendumului.
Pentru a face fata acestui test, formatiunile in care functioneaza democratia interna incearca sa-si faca noi strategii de supravietuire impreuna cu Traian Basescu, exersind in paralel formule de transformare. PSD si UDMR par, din acest punct de vedere, mai constiente decit PNL de nevoia reinnoirii sau, altfel spus, presiunea asupra social-democratilor si maghiarilor este mult mai mare decit cea resimtita de liberali.
in PNL, desi a inceput lupta pentru succesiune, prin declaratia vicepresedintelui Ludovic Orban, care a cerut iesirea de la guvernare, lucrurile vor stagna probabil pina dupa scrutinul europarlamentar. Beneficiile puterii sint deocamdata mai importante pentru liberali decit pastrarea electoratului traditional.
Pentru viitorul PNL, acest calcul ar putea, insa, deveni dramatic, fiindca, potrivit diverselor cercetari sociologice, mai mult de jumatate dintre votantii pe care se baza in 2004 nu se mai simt reprezenta
