Expansiunea Inform Media, EMI şi a Publimedia pe piaţa locală pare o veste bună pentru cele probabil peste 100 de publicaţii de acest tip care apar în România. Totuşi, o bună parte din ele Expansiunea Inform Media, EMI şi a Publimedia pe piaţa locală pare o veste bună pentru cele probabil peste 100 de publicaţii de acest tip care apar în România. Totuşi, o bună parte din ele s-ar putea afla la sfârşit de carieră, din mai multe cauze. În primul rând, actuala împărţire administrativă a României, pe judeţe, este perimată din punctul de vedere al Uniunii Europene. După adecvarea administrativă, peste 10 ani, la noi ar putea exista 8-10 titluri puternice de felul "Gazetei de Sud", care acoperă una dintre regiunile istorice, Oltenia, fiindcă împărţirea teritorială implică şi interese economice comune, şi coeziune socială. Asta pune sub semnul întrebării titlurile adresate comunităţilor mai mici, fiindcă un ziar din Târgu Jiu ar putea avea puţine de spus în plus faţă de unul din Craiova. Situaţia nu este una singulară. În Olanda, de pildă, există o opoziţie marcată între publicaţiile "regionale" şi cele "locale". Ultimele se bazează pe un simţ puternic al comunităţii, au corespondenţi şi difuzori benevoli, din comunităţile respective, şi un stil net diferit faţă de titlurile zonale. În România, însă, sentimentul apartenenţei la eterogenele oraşe apărute sau industrializate (deci populate) pe vremea comunismului nu este atât de puternic. Micile titluri din oraşele mijlocii mai sunt ameninţate, în plus, de presa electronică. La o penetrare tot mai mare a internetului şi cu costuri de publishing foarte reduse, site-urile cu informaţii locale ar putea deveni peste ani o soluţie foarte atractivă economic, la un trafic relativ scăzut, precum acela asigurat de o comunitate de mai puţin de 50.000 de locuitori. HotNews, unul dintre independenţii puternici din online-ul românesc,