Redobandita in instanta, in 1998, de catre Monica Lovinescu, resedinta situata in Bulevardul Kogalniceanu 49, fost sediu alCenaclului Sburatorul in interbelic, a redevenit, incepand cu 2004, un reper de varf in peisajul cultural bucurestean. Aici sunt gazduite activitatea literara a Cenaclului Lovinescu, condus de Ioana Parvulescu, dar si cercetarea filozofica ce se desfasoara atat in cadrul Societatii Romane de Fenomenologie, cat si in cadrul Cercului Noica, condus de Sorin Lavric. Limitandu-ne in acest articol la demersurile intelectuale din spatiul filozofiei, putem afirma ca un bilant al celor aproape trei ani de activitate a tinerilor cercetatori de la Casa Lovinescu indica existenta unor rezultate deosebite, cu impact nu numai in sfera culturii romanesti, ci si in sfera culturii internationale. Sprijinul, deopotriva moral si financiar, al Monicai Lovinescu, al lui Virgil Ierunca si al lui Gabriel Liiceanu nu s-a dovedit a fi in zadar. Cercul Noica Cercul Noicaa luat nastere in 2004, la initiativa mai multor studenti ai Facultatii de Filozofie. Initial, intrunirile aveau loc in incinta facultatii, in conditiile in care Casa Lovinescu nu era inca amenajata. Cercul este frecventat actualmente de aproximativ 40 de studenti si absolventi de filozofie, reuniti in jurul unui nucleu format din Sorin Lavric, Catalin Buciumeanu, Razvan Andrei, Paul Sandu si Ioana Iancu. Dupa cum declara Sorin Lavric, studentii sunt selectati pe criteriul formatiei filozofice, dublata de aptitudini literare, obiectivul cercului fiind acela de a forma un grup de tineri exegeti ai operei lui Constantin Noica. Potrivit lui Sorin Lavric, studiul operei lui Noica, demarat de Gabriel Liiceanu, risca sa se termine odata cu el, atata timp cat nu se vor face eforturile necesare pentru ca demersul sa aiba continuitate.Cercul Noica a beneficiat de sprijinul deplin al lui Gabriel Liiceanu chiar de la