Episodul 6. Mihaita
Era al doilea an consecutiv cand medicul Mihai Badea rata Revelionul. Uneori se intreba daca nu cumva erau chemati in mod deliberat la minister, ca sa nu se bucure de sarbatorirea unui nou an. De Craciun, nici atat... (...)
"Tot nu pot sa pricep de ce a trebuit sa fiu chemat de urgenta la minister", isi spuse, cercetand cu o privire absenta compartimentul friguros, cenusiu si dezolant de gol.
Singurii sai tovarasi de calatorie fusesera doi tarani posomorati, care isi fereau privirile de el si care nu schimbasera nici un cuvant intre ei, de parca Revelionul venise peste ei ca o napasta. Cine stie ce suferinte ascundeau si chipurile lor zbarcite! La plecare, isi luasera traistele si damigeana - singurul obiect care contrasta vizibil cu starea lor de spirit - si iesisera grabiti, mormaind un "Ramas bun!" la care Mihai Badea, luat prin surprindere, nici macar nu mai apucase sa raspunda.
De jumatate de ora ramasese iar singur, si gandul il purtase inapoi la marea sedinta-fulger (cu tunete si fulgere) despre noile directive in privinta avorturilor. "Asa nu mai putem continua! Trebuiesc luate masuri severe, tovarasi!", strigase isteric in microfon doctorita Danescu de la Municipal, imbracata fara cea mai mica urma de feminitate, intr-un costum negru si anost, si purtand cu fala un coc inalt, viguros. "Sporul natalitatii, dupa cum stiti cu totii ca sustine si conducerea noastra de partid si de stat, este o problema majora pentru tara noastra! Trebuiesc depistati fara intarziere si fara partinire toti factorii dusmanosi care provoaca avorturi in mod samavolnic, si adusi in fata instantei..."
Nimeni nu comentase. Probabil ca fiecare isi facea in minte socoteala la cate rapoarte a mintit ca a fost vorba de avorturi spontane, din neatentie, din neglijenta sau din nestiinta...
Usa se deschise brusc, cu un harait n
