Nici n-a apucat cocoşul să cînte succesul a treia oară, şi Făt-Frumos cel cîştigător la referendum s-a dat de trei ori peste cap, s-a transformat într-un zmeu mic şi nervos, apoi a aruncat buzduganul vorbelor către o jurnalistă şi a plecat acasă, cu prinţesa şi cumpărăturile făcute la supermarket, dar şi cu un telefon mobil care nu-i aparţinea.
Printre sforăriile şi şedinţele interminabile ale partidelor care încearcă să iasă basma curată după referendum, s-a strecurat acest episod meschin, dar expresiv, care spune destule despre viaţa noastră publică: preşedintele Băsescu i-a luat telefonul unei jurnaliste, a spus despre ea că este "ţigancă împuţită" (ce-i drept, în cadru privat, într-o discuţie cu soţia), apoi a dat un comunicat de presă în care îşi exprima regretul. Presa a întors deja pe toate părţile această întîmplare: opinia generală a fost că gestul preşedintelui este abuziv şi jignitor. Unii au adăugat şi un mic reproş la adresa jurnalistei: ea ar fi insistat, mai mult decît era cazul, să-l filmeze pe preşedinte, aflat totuşi într-o împrejurare privată. Bineînţeles, la asta se poate răspunde invocînd reglementări ale instituţiilor europene, în care se spune că o persoană publică trebuie să-şi asume acest rol şi să înţeleagă că şi unele dintre aspectele vieţii sale private pot deveni informaţii de interes public. Dar la fel de bine se poate răspunde invocînd bunul-simţ: cînd un om îţi solicită să nu-l filmezi punîndu-şi berea şi apa minerală în portbagaj, buna creştere ar trebui să te îndemne să-i accepţi solicitarea. Dar mai e loc pentru buna creştere şi bunul-simţ în viaţa publică romÃnească? Nu mai e. Şi abia de aici încolo începe problema.
Preşedintele Băsescu e un om dintr-o bucată şi nu se pierde în "fineţuri": vorbele din topor fac parte din specificul său şi, cu siguranţă, contribuie la popularitatea sa printre acei concetăţeni ai no