La 35 de ani de la semnarea Tratatului impotriva rachetelor balistice (ABM), document prin care se interzicea dezvoltarea sistemelor nationale de aparare antiracheta si intimidari militare reciproce, Statele Unite si Rusia se afla din nou in fata unei dispute pe aceasta tema. O disputa ale carei radacini se regasesc in decizia de acum cinci ani a Casei Albe de a se retrage din acest pact.
In timp ce Casa Alba actioneaza intens pentru amplasarea in tarile europene a sistemului de aparare antiracheta, Kremlinul ameninta cu retragerea din Tratatul de reducere a arsenalului nuclear, semnat in 1987, si cu accelerarea ritmul de cercetare si fabricare a rachetelor de a 5-a generatie.
Masurile luate de cele doua tari au determinat comunitatea internationala sa isi manifeste ingrijorarea, multi vorbind chiar de riscul relansarii cursei inarmarii intre Rusia si Statele Unite, despre care se zicea ca a devenit istorie odata cu prabusirea industriei militare rusesti, dupa dizolvarea URSS.
Pe parcursul ultimelor luni, SUA au incercat in mod repetat sa ii convinga pe rusi ca acest scut de aparare nu este indreptat impotriva lor. Oficialii americani au recunoscut ca Rusia ar putea contracara cu usurinta sistemul antiracheta - aceasta fiind o dovada in plus, spun ei, ca sistemul nu e indreptat impotriva Rusiei.
Argumentul a fost respins de Moscova, care denunta in continuare ca noua strategie a Statelor Unite ar face parte dintr-un plan mai complex, ce ar viza o incercuire de catre SUA, mai ales prin continua expansiune NATO in randul statelelor din spatiului ex-sovietic si prin diverse aliante in Extremul Orient.
Daca Washingtonul isi continua planurile, oficialii rusi au amenintat cu retragerea din Tratatul de reducere a arsenalului nuclear - INF, care a eliminat rachetele cu raza scurta de actiune. Ca un precedent, ofici
