Kremlinul din Moscova este cea mai cunoscută citadelă rusească. Este un complex fortificat, care include palatele Kremlinului şi catedralele Kremlinului, care domină Piaţa Roşie din Moscova. Complexul serveşte ca reşedinţă oficială şi ca principal loc de muncă al preşedintelui Federaţiei Ruse.

Aici s-au aflat primele aşezări din zona Dealului Boroviţchi, acolo unde râul Neglinnaia se varsă în râul Moscova. Încă din secolul al XI-lea, a fost o structură fortificată importantă pe deal. Oraşul a fost extins foarte mult de prinţul Iuri Dolgoruki, în secolul al XX-lea. Fortăreaţa a fost numită Kremlin în 1331. Între 1366-1368, pe durata domniei lui Dimitri Donskoi, a fost construită o citadelă din piatră albă. Până la sfârşitul secolului al

XV-lea, principatele ruseşti au fost unite sub conducerea prinţului Ivan cel Mare, care a devenit Mare prinţ al Întregii Rusii. El a organizat reconstrucţia Kremlinului, invitând vestiţi constructori din Italia, printre ei aflându-se şi arhitectul Aristotele Fioravanti.

Triunghiul neregulat al zidurilor Kremlinului cuprinde o suprafaţă de 27,5 hectare, iar Piaţa Catedralelor este inima Kremlinului. Ea este înconjurată de şase clădiri, dintre care trei catedrale. Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminată în 1479, fiind cea mai mare din acele timpuri şi locul unde erau încoronaţi ţarii. Construcţia cu faţadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite, a fost proiectul lui Fioravanti. Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite, a fost terminată în 1489. Catedrala Arhanghelului Mihail (1508) se află în partea de sud-est a pieţei şi este locul de înhumare a peste cincizeci de membri ai familiilor regale ruseşti. Altă construcţie importantă este Turnul cu Clopot al lui Ivan cel Mare, aflat în partea de nord-est a pieţei, are 81 de metri înălţime şi se spune că marchează centrul Moscovei. Cele 21 de clopote