La capat de urcus, unde coteste drumul in stanga in sus pe clisa dealului, se afla zona miraculoasa din Valea Motrului, unde la inceputul lui Florar isi dau intalnire, nu se stie de cand, mii de broaste testoase ajunse aici de la mari departari.

Suim dealul intr-o urcare inceata, fascinati de tarana-i rosiatica, inca umeda sub roua diminetii, din care rasar firave tufe de busuioc albastru, lumanarica batuta cu tinte de aur si abia perceptibilii fulgi de zapada ai musetelului. De o parte si de alta a drumului serpuit, strajuit de scai tepos, o multime de flori stau sa irumpa. Cand micul paradis pare sa ia sfarsit, pasesti intr-un perimetru nisipos, in care piciorul se afunda bine, cunoscut de catre oamenii din zona ca fiind locul unde se imperecheaza si depun ouale pentru clocit broastele testoase. Suntem nu departe de satul Vladaresti, langa Strehaia, si pana la apa Motrului nu-i decat o azvarlitura de bat. In migratia lor, testoasele traverseaza fara teama ulitele satului de la piciorul pantei, nebagate in seama de catre localnicii obisnuiti cu fenomenul careia ii atribuie semnificatii religioase si nicidecum stiintifice. Surprinzator, pana acum, nici biologii nu s-au ostenit sa-l studieze, mai ales ca dupa 2-3 saptamani – in functie de conditiile climatice – "dansul nuptial" se sfarseste si broastele o pornesc spre arealele de unde au venit. Multe dintre ele traverseaza Podisul Mehedinti, coboara spre Dunare, in al carui defileu se afla si unele dintre cele mai mari colonii apartinand acestei specii din Europa. Satenii din Valea Motrului isi amintesc ca, in urma cu mai bine de doua decenii, stropirea padurilor din zona cu fungicide a provocat sfarsitul multor exemplare stranse atunci pe Dealul Mortilor. "Singura explicatie a pelerinajului anual al testoaselor spre dealul Mortilor – afirma profesorul strehaian Petre Carabadache – este ca in ac