Născut in Romănia, călugărul Ioan şi-a trăit cea mai mare parte din viaţă pe pămăntul binecuvăntat. Ulterior, Biserica Ortodoxă Romănă l-a trecut in răndul sfinţilor.Alături de locuri care amintesc episoade din viaţa Măntuitorului, pelerinajul in Ţara Sfăntă include şi popasuri la căteva mănăstiri ortodoxe. Pentru romăni, unul are o semnificaţie deosebită: Mănăstirea Sfăntul Gheorghe Hozevitul, care adăposteşte Moaştele Sfăntului Cuvios Ioan de la Neamţ-Hozevitul, călugăr romăn trecut de Biserica Ortodoxă Romănă in răndul sfinţilor. Născut in Romănia, călugărul Ioan şi-a trăit cea mai mare parte din viaţă pe pămăntul binecuvăntat. Ulterior, Biserica Ortodoxă Romănă l-a trecut in răndul sfinţilor.
Alături de locuri care amintesc episoade din viaţa Măntuitorului, pelerinajul in Ţara Sfăntă include şi popasuri la căteva mănăstiri ortodoxe. Pentru romăni, unul are o semnificaţie deosebită: Mănăstirea Sfăntul Gheorghe Hozevitul, care adăposteşte Moaştele Sfăntului Cuvios Ioan de la Neamţ-Hozevitul, călugăr romăn trecut de Biserica Ortodoxă Romănă in răndul sfinţilor.
IN MIEZUL PUSTIEI. Odată lăsat in urmă Ierusalimul, după un sfert de oră de mers cu maşina ajungi in Pustiul Hozevei. Călătorul prin Ţara Sfăntă inţelege incă o dată că se află pe un pămănt al contrastelor. După amestecul de culori, sunete şi mirosuri ale oraşului considerat sfănt de trei religii - creştinismul, iudaismul şi islamismul - , cu o istorie bogată, vizitat in orice perioadă a anului parcă de toate seminţiile pămăntului, pustia aduce liniştea inceputului de lume. Căt vezi cu ochii - doar albul-gălbui al pietrei de Ierusalim, care, conform unei legi adoptate in timpul cănd locurile erau guvernate de englezi, imbracă faţadele tuturor clădirilor din oraş. Linişte, alb şi soare arzător. De la un punct, mijloacele de transport devin inutile: distanţa r
