Infiinţarea statului Israel şi conflictele arabo-israeliene au ingreunat situaţia bisericilor. In oraşul biblic Ierihon renaşte spiritul ortodoxiei romăne.Sfărşitul celui de-al doilea război mondial nu a insemnat şi liniştea bisericilor romăneşti din Ţara Sfăntă.
Patimi,politicăşi religie
Infiinţarea statului Israel şi conflictele arabo-israeliene au ingreunat situaţia bisericilor. In oraşul biblic Ierihon renaşte spiritul ortodoxiei romăne.
Sfărşitul celui de-al doilea război mondial nu a insemnat şi liniştea bisericilor romăneşti din Ţara Sfăntă.
GRANIŢE DESPĂRŢITOARE. In 1946, Patriarhia Romănă a numit ca reprezentant al său la Locurile Sfinte pe Arhimandritul Mitrofor Victorin Ursache. Din cauza situaţiei tensionate din zonă, dominată de conflictele dintre arabi şi evrei, la Aşezămăntul de la Ierusalim (foto 1) s-au produs pagube importante.
După infiinţarea statului Israel, proprietăţile rechiziţionate de la foştii inamici ai Marii Britanii, printre care se număra şi biserica romănească de la Ierusalim, au fost cedate statului evreu, urmănd să găzduiască diferite instituţii. Astfel că Patriarhia Romănă a pierdut Aşezămăntul de la Ierusalim, situat pe teritoriul noului stat. Principalul punct al reprezentării romăneşti la Locurile Sfinte a rămas Aşezămăntul de la Iordan, necuprins in statul Israel la acea dată.
BIBLICUL IERIHON. Neintrevăzăndu-se o ieşire din criza in care se aflau aşezămintele romăneşti, situate in state diferite - Israel şi Iordania - , s-a născut ideea infiinţării unui nou aşezămănt cu rol central in oraşul biblic Ierihon.
In 1962, Patriarhia Romănă a obţinut de la Israel retrocedarea Aşezămăntului din Ierusalim şi a iniţiat lucrări de reparaţii, deoarece clădirea suferise grave deteriorări in timpul războiului din 1948.
@N_P
