Templul zeiţei Artemis din Efes, cunoscut şi ca templul Dianei, a fost un templu antic grec construit pentru zeiţa Artemis. Vechiul templu al Dianei din Efes, în Asia Mică, în faţa insulei Samos, considerat a patra minune a lumii antice, a căzut şi el pradă flăcărilor. Locuitorii din Ionia, veniţi din zona continentală a Greciei, fondaseră acest templu către sfârşitul primului mileniu înainte de Hristos, în apropierea unui arbore pe care triburile indigene îl venerau. Acolo se afla sanctuarul unei zeiţe a fecundităţii, pe care şi-o reprezentau ca pe o femeie cu mai mulţi sâni. Mitologia greacă, deschisă întotdeauna la nou, a preluat-o cu entuziasm. Dorienii au mărit străvechiul templu şi au asimilat-o mai târziu pe zeiţa-mamă Dianei, seducătoarea şi feciorelnica zeiţă a lunii, neobosita vânătoare, protectoare a animalelor, a femeilor şi a oraşelor. Era, de asemenea, recunoscută ca fiică a lui Zeus şi sora geamană a lui Apollo. Pe la anul 600 î.Hr., ionienii au vrut să-i dedice zeiţei un nou templu, în apropiere de Efes, însă au renunţat din lipsa banilor necesari construcţiei. În 560 î.Hr., Cresus, regele Lidiei, a atacat oraşul Efes, l-a ocupat şi a reuşit să-şi împlinească visul de a finanţa construirea templului Dianei. Costul trebuie să fi fost foarte mare, deoarece fundaţiile şirului de coloane erau neobişnuite, constituind o grea încercare. Cum acea regiune era expusă unor frecvente cutremure de pământ, templul a fost construit deasupra unei mlaştini, în ipoteza justificată că subsolul moale ar absorbi vibraţiile. Pe fundul unei gropi adânci s-au fixat, unul lângă altul, trunchiuri de stejar arşi la suprafaţă, fiind astfel trataţi împotriva putrezirii. Apoi s-au adus blocuri mari de piatră, care au constituit temeliile templului, lung de 105 m şi lat de 51 m. Acoperişul său de formă triunghiulară, susţinut de 127 de coloane din marmură albă, se înalţă la 18 met