Andreea Pana s-a dovedit, indubitabil, cel mai dibaci locotenent din efectivul lui Dan Voiculescu. Se prea poate insa ca episodul ambuscadei asupra lui Traian Basescu sa-i fi oferit, in final, principalului adversar al patronului ei o serie de avantaje nescontate – daca presedintele va sti sa-si joace bine cartile.

Seful statului ar putea concluziona, de exemplu, ca prezentul impune stimularea unei gandiri vizand combaterea marginalizarii celor cateva milioane de cetateni rromi ai tarii. Nimeni nu s-a obosit pana acum sa caute solutii efective si viabile ale problemei. UE dispune, la randul ei, de experiente legate de discriminarea rromilor, dar, in pofida propriei agende postnationaliste, a abordat chestiunea mai degraba prin prisma unui nationalism transfrontalier. Viziunea s-a dovedit utopica, deoarece cetatenii rromi provin dintr-o mare diversitate de colectivitati. De altfel, acestia continua sa isi spuna tigani – termen considerat stigmatizant dupa genocidul impotriva populatiilor Sinti si Roma –, dat fiind ca denominarea de "rrom", menita a insufla viata noii identitati din nefericire artificiale, este inca departe de a-si fi consacrat semantismul.

Fortele dedicate luptei antidiscriminare au facut, pe parcursul anilor, mult bine. Dar demersurile ONG au fost caracterizate, de cele mai multe ori, de incoerenta si/sau inconsecventa, astfel incat acestea si-au subminat singure eforturile. Protestele lor fata de limbajul discriminatoriu utilizat de presedinte, dar, pe parcursul anilor, si de alte VIP-uri trecute sub tacere trebuie insotite de-acum de comprehensiunea si acceptarea faptului ca destui rromi discrimineaza, la randul lor, impotriva unor membri ai majoritatii – in special impotriva celor considerati vulnerabili.

Avocatii multiculturalismului pornesc frecvent de la ideea ca la baza dificultatilor aparute se afla automat majoritatea, minorit