La ora actuala, potentialul padurilor romanesti este departe de a fi valorificat la maximum. Cel putin, aceasta este imaginea pe care au ilustrat-o reprezentantii industriei lemnului, care au participat la seminarul Mediafax Talks about Wood Industry. Astfel, dupa cum a subliniat Istvan Toke, secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), din cota de taieri anuale aprobata de Guvern pe 2006 (de 18,5 milioane metri cubi), s-au exploatat, in fapt, doar 15,7 milioane metri cubi. Diferenta este inca si mai pregnanta daca se are in vedere potentialul real al padurilor romanesti, pe care Ioan Sbera, presedintele Asociatiei Patronale a Forestierilor din Romania (ASFOR), il estimeaza la circa 20-22 metri cubi anual. In privinta acestei cifre, reprezentantul MADR se arata mai rezervat, fiind de parere ca "nu se cunoaste la modul real cat cresc padurile romanesti si care este potentialul real care poate fi exploatat".
Cu toate acestea insa, Toke este de acord cu faptul ca potentialul padurilor romanesti este sensibil mai ridicat in comparatie cu taierile efective de arbori.
Carui fapt se datoreaza aceasta situatie paradoxala, ce pune fata in fata nevoile de consum in mod sigur sporite ale populatiei si scaderea exploatarii resurselor de lemn autohtone? Ei bine, este vorba de faptul ca, dupa cum arata oficialul MADR, "in ultima perioada, au aparut noi elemente care au modificat piata si vechile structuri ale acesteia, astfel ca o resursa nelemnoasa a inceput sa fie explorata de industria mobilei".
S-ar parea ca aceasta tendinta nu se manifesta doar la nivelul tarii noastre, caci, subliniaza Toke, "in Europa exista o intreaga miscare pentru a readuce lemnul in industria mobilei si nu numai".
Un alt factor demn de luat in seama este reprezentat de raportul dintre exploatarea legala si cea ilegala a fondului forestier n
