Romanilor li se interzice, din ratiuni 'prudentiale', sa economiseasca prin contributii la sistemul de pensii private facultative (pilonul III) mai mult de 15% din castigul lunar brut. In acelasi timp insa, noua politica a BNR cu privire la creditarea persoanelor fizice permite celor cu venituri mari un grad de indatorare bancara de pana la 65% din venitul lunar net.
Trei companii au primit deja autorizatia Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pentru primele lor fonduri de pensii private facultative (pilonul III).
Din data de 15 mai 2007, fondurile ING Clasic, administrat de ING Asigurari de Viata, AZT Moderato, administrat de societatea de pensii a Allianz Tiriac, si Pensia Mea, al Aviva Asigurari de Viata, functioneaza in mod oficial, iar administratorii vor trece in cel mai scurt timp la colectarea primelor contributii de la cei interesati.
La randul ei, BCR Asigurari de Viata asteapta aprobarea Comisiei pentru fondul BCR Prudent.
Alte patru companii asteapta de la CSSPP autorizarea de functionare pentru pilonul III. Raiffeisen Asset Management si OTP Garancia au depus la Comisie cereri de licentiere ca administratori de fonduri de pensii facultative, iar Interamerican si Omniasig asteapta aprobarea CSSPP pentru constituirea de societati care vor administra atat fonduri de pensii private obligatorii, cat si facultative.
Baza normativa a sistemului este insa departe de a fi pusa la punct, iar defectiunile semnalate de viitorii jucatori de pe piata sunt de natura sa franeze functionarea optima a acesteia.
Nivelul redus al contributiilor lunare si al deductibilitatii fiscale a acestora sunt doar doua cauze care ar putea submina interesele ambelor parti implicate in sistem: valoarea pensiilor, in ceea ce-i priveste pe clienti, si profitabilitatea, atunci cand vorbim de co
